Istoric Palat CFR

Constructia “ Palatului Administrativ CFR” a inceput in anul 1937 pe locul unde au existat inainte atelierele de locomotive si vagoane Bucuresti Nord. In anul 1931, primaria Municipiului Bucuresti propune Directiei Generale CFR, conform noului plan de sistematizare al capitalei, demolarea atelierului de locomotive si vagoane ( construit intre anii 1870 – 1872 ) devenit o piedica in zona centrala a capitalei. Astfel, intre anii 1931 – 1932 acestea au fost demolate si pe suprafata ramasa libera Directia Generala CFR hotareste construirea Palatul CFR.

Scopul construirii unui astfel de palat a fost strangerea intr-o cladire a tuturor serviciilor Administratiei Cailor Ferate, raspandite in mai multe imobile izolate din capitala, fapt ce ducea la cheltuieli uriase ( peste 23 milioane lei anual pe chirii, intretinere, combustibil si curieri). In anul 1932 dupa stabilirea amplasamentului Palatului Administrativ CFR, arhitectii: Niga, Stefanescu V., C. Porumboiu si M. Cottescu lucreaza la intocmirea proiectului dar nu se ajunge la nici un rezultat. In 1933 echipa de consultanti formata din Duiliu Marcu, St. Smarandescu si F. Doneaud, angajati de Directia Generala CFR, monitorizeaza intocmirea proiectului. Pe plansetele Colectivul de arhitecti si ingineri al Serviciului Independent de Arhitectura condus de Marcu Duiliu format in anul 1936 in cadrul Directiei Generale CFR s-a nascut cladirea pe care o vedem si astazi. In lipsa unor laboratoare de geotehnica in tara, pentru a determina rezistenta terenului de fundatie, profesorul Karl Terzagy de la Viena face un studiu geotehnic.

Conform conceptiei initiale a proiectantilor, Palatul urma sa adaposteasca 4000 de functionari, cadre de conducere, Sali de consiliu, Sali de conferinta, spatii pentru arhiva, ateliere de intretinere, etc. Au fost opinii care sustineau ca proiectul era o exagerare si un lux din punct de vedere al spatiului si capacitatii, dar in realitate nu a fost nici o exagerare daca ne uitam la numarul de 3200 functionari in aparatul central al Directiei Generale CFR in anul 1936 si care va creste ulterior pana la 5000 functionari in 1946.

Constructia cladirii este formata din sapte blocuri ( trei blocuri cu 2 S+M+P+11 E, doua blocuri cu S+M+P+8 E, un bloc cu S+M+3 E si un corp central cu P+ 1 E ) dispuse pe cele patru laturi ale dreptunghiului construit si separate intre ele prin rosturi de dilatatie. Structura de rezistenta este alcatuita din cadre metalice multietajate si inglobate in beton. Scheletul metalic sudat al Palatului a fost proiectat si construit de catre “ Uzinele Domeniilor Resita” uzine care au realizat primul schelet metalic complet sudat pentru cladiri inalte. Este de mentionat ca structura, fiind proiectata si executata inainte de 1940, nu a fost calculata la actiunea seismica. Cu toate acestea, scheletul de rezistenta al Palatului s-a comportat foarte bine, atat la cutremurul din 1940, cat si la cel din 1977, dovedind ca structurile elastice raspund mai bine la regim seismic decat cele rigide. Cutremurul din 1977 a scos in evidenta acest lucru, provocand degradari ale compartimentarilor interioare din zidarie de caramida. Acestea au fost executate ulterior, nefiind prevazute in proiectul initial si realizate in planurile cadrelor, un lucru grav daca ne uitam la alcatuirea si comportarea structurilor elastice.

Palatul CFR are o suprafata de 40 000 mp iar greutatea totala a scheletului este de 4800 tone. Pentru a ne da seama ce inseamna cantitatea de 4800 tone vom specifica faptul ca la podurile de peste Dunare de la Fetesti – Cernavoda s-au folosit 15 077 tone.

In martie 1940 a fost dat in exploatare garajul, iar in anul 1944 zidariile erau complet terminate si instalatiile in curs de excutie. Astfel din 1945 unele unitati au putut sa se mute in Palat iar in anul 1948 acesta a fost dat complet in folosinta si la data de 1 mai au fost mutate aici toate unitatile CFR din Bucuresti. Lucrarile exterioare de placare a blocurilor cu opt si cu trei etaje au continuat si dupa 1948, fiind complet terminate abia in 1962.

Palatul CFR este prima constructie din tara la care a fost facut un studiu geotehnic de laborator al terenului de fundatie si , totodata, prima si singura lucrare la care s-a luat masura de urmarire in timp a tasarilor. Astfel s-au executat patru puturi sub radierul blocului cu 11 etaje, care pot masura tasarea straturilor de pamant la diferite adancimi, pana la 25 m. La cutremurul din 4 martie 1977, dispozitivele de masurat nu au inregistrat nici o miscare.

La data terminarii constructiei, Palatul era cea mai mare cladire administrativa din sud-estul Europei, fiind ulterior depasita de constructia Casa Scanteii.

Conceputa intr-un stil sobru, respectand toate principiile utilului, cladirea isi justifica pe deplin denumirea de “Palat” chiar si in zilele noastre.